Magnolia Tree

Vroiam un pomisor in fata casei. Vroiam sa fie deosebit, nu prea inalt si nu prea mare, sa fie asa si pe dincolo -  si nu puteam sa ma hotarasc. Pana intr-o zi, cand am vazut Magnolia: exact ce-mi imaginam, frumos, delicat, flori superbe si imi aduce aminte de strazile si gradinile Timisorii.

Soiul este Magnolia "Susan" un hibrid cu timpul de inflorire intarziat mai spre sfarsitul primaverii, astfel reducandu-se riscul pierderii bobocilor datorita zilelor friguroase din aprilie-mai.

Magnolia Susan creste ca arbust sau pom de inaltime medie, maxim  3 m. Are un ritm de crestere mediu, l-am plantat in primavara anului 2009, si avea cam 70 cm, vara asta a crescut putin peste 1m si a dat cativa lastari noi.

Magnolia prefera locurile bine insorite, pamant bogat si bine drenat, ca apa sa treaca prin straturi si sa nu produca putrezirea radacinii. Timpul de plantare ideal, este cand planta e in repaus, inainte de aparitia mugurilor. Magnolia Susan, avea  boboci si frunze si flori cand am plantat-o, dar am avut noroc si bobocii au supravietuit. 

Groapa de plantare trebuie sa fie cu putin mai mare decat ghiveciul sau circumferinta radacinii pomului. Radacinile nu se planteaza prea adanc, pentru ca au nevoie de substantele hranitoare din straturile de suprafata. Pe fundul gropii am pus un strat apreciabil de pamant fertilizat, bogat in nutrienti ( turba, ingrasamant din frunze) si apoi am asezat planta, acoperind in continuare radacinile cu pamant si bineinteles, cat mai multa apa. Adancimea de plantare trebuie sa fie exact cat a fost nivelul pamantului in ghiveci. Multi arbusti nu infloresc din cauza ca sunt ingropati prea adanc si radacinile se chinuie sa obtina substantele nutritive de la suprafata. 

La nivelul pamantului un strat cam de 8-10 cm de scoarta de copac maruntita, va asigura racoarea si va mentine umiditatea in timpul zilelor prea calduroase.

Florile sunt mari de culoare mov inchis si apar inaintea frunzelor. Bobocii dar si mugurii frunzelor sunt interesanti ca aspect. 

Anul trecut, am avut o primavara timpurie, zapada se topise deja din luna martie. Luna aprilie a fost neobisnuit de calda, si pomii au inflorit foarte devreme.

 

Magnolia avea deja flori la sfarsitul lunii aprilie si am putut sa ne bucuram de frumusetea lor.

In primul an, era doar Magnolia in fata casei. Primavara trecuta am hotarat sa extind un pic zona, si am mai adaugat niste flori. 

  

Deocamdata Magnolia e mica, a iesit in evidenta doar cand a fost inflorita, apoi s-a pierdut printre tufele invecinate. Pana va creste la inaltimea unui arbust, voi pastra plantele din jurul ei, dar in timp le voi schimba cu plantele care se vor potrivi cel mai bine unei Magnolii.

Probleme!!!! si nu am nici o idee cum sa vindec magnolia mea, sau daca este vindecabila sau daca este un daunator sau doar conditiile de plantare nepotrivite. Inca din primul an am observat pe cateva frunze pete mici maronii care apoi se intindeau pe toata frunza, pana cand devenea maro si cadea. Nu m-am ingrijorat prea tare, pentru ca au fost doar cateva frunze. Cum nu am vazut nici un fel de insecta sau alte semne de fungi, am crezut ca este doar prea multa apa ( ploua in fiecare zi) sau ca nu ii place pamantul. 
Dar in primavara din nou aceleasi pete negre au aparut pe cateva frunze, si toata vara, Magnolia mea a aratat ca lovita de ger. Din nou am cautat urme de insecte, nu am vazut nici fainare, nu am vazut nici alte ciuperci. Nu am stiut ce sa-i fac, am stropit-o o singura data cu solutie de apa si sapun. - asta fiind una din putinele substante pe care le poti cumpara sa stropesti plantele. Un mic amanunt: este interzisa stropirea pomilor si plantelor cu substante impotriva daunatorilor si prin magazine abia gasesti cateva si aproape toate bazate doar pe solutii/substante organice. Doar firmele specializate au voie sa stropeasca plantele si foloseasca anumite pesticide.
Am cules frunzele atacate si le-am adunat in pungi pe care le-am inchis foarte bine, si am incercat sa nu ating frunzele sanatoase cu mainile murdare... or fi fost contagioase?

Vara asta, au fost o multime de frunze atacate, dar totusi lastarii si frunzele nou aparute erau sanatoase.

  

 

Totusi, o mare parte din frunzele noi, se acopereau de petele maronii, unele doar putin altele aproape complet si acestea cadeau. Spre sfarsitul verii Magnolia avea lastarii  tineri acoperiti cu frunze sanatoase de un verde crud, iar ramurile mai batrane erau desfrunzite sau cu frunze imbatranite ca de toamna.

Peste iarna, am protejat Magnolia cu panza de sac, in cateva straturi groase. Vantul sufla prea tare si pomisorul e inca tare plapand. La primavara, inainte sa apara bobocii voi folosi un ulei "horticultural" care se pulverizeaza pe pom si ar putea avea efecte bune impotriva insectelor daunatoare. Si o idee, vreo parere sau un sfat pentru Magnolia mea, ar fi mai mult decat binevenite.

Weigela Joshua

Una din serele care imi place, este Grobe's Nursery. Plantele sunt bine ingrijite si sunt asezate pe categorii, au etichete si descrieri destul de cuprinzatoare. Sera e frumos amenajata si impartita in sectoare, si e destul de usor sa gasesti tipul potrivit pentru umbra sau soare, ornamentale, arbusti, anuale sau pereniale. De aici l-am luat pe Joshua, un arbust Weigela, si dupa cum zicea eticheta, un soi nou, foarte rezistent la iernile canadiene. Era vara 2009, in primele zile  mi s-a parut doar interesant, apoi incepuse sa imi placa din ce in ce mai mult. Si pana la urma, prin frumusetea lui a devenit "Printul" gradinii.

Weigela Joshua, este un arbust pentru gradini insorite, foarte rezistent la temperaturile scazute.  Frunzele sunt de culoare verde inchis, si marginile usor zimtate.  Infloreste repetat incepand cu  luna Mai si continua inflorirea pe timpul verii. Creste aprox 2 m in inaltime si 1.2 -1.5m largime, atrage hummingbirds (colibri) si fluturi. 

Infloreste abundent, cu flori mici si numeroase, atat de multe incat ramurile se apleaca sub greutatea lor. Florile sunt mici, de forma tubulara, cu cinci petale. Cand bobocii se deschid, florile sunt albe dar devin roz cu centrul roz inchis la maturitate, inainte sa se scuture. Pozele nu arata frumusetea lui reala, dar sigur este un arbust minunat de frumos!

Weigela J. are o rata de crestere rapida; de la 60cm in prima vara, a crescut pana la 2m in al doilea an. A crescut foarte mult in vara asta, si a inflorit de trei ori. Prima data in luna mai, a doua inflorire in iulie si apoi alti boboci au aparut la inceputul lui septembrie. Doar prima inflorire a fost foarte bogata, a doua si a treia au fost mai putine flori, si cred ca ar fi trebuit sa fi tuns din ramuri imediat dupa prima inflorire. 

Weigela infloreste pe ramurile vechi, cel mai bine se tunde dupa ce a inflorit. Taierea se face intotdeauna cu cel putin 1 cm deasupra unui mugure sau nod sanatos, si se inlatura cam o treime din ramura. 

Foarte interesant, dar ramurile noi ce au crescut vara asta arata atat de diferit. Din tufa  initiala, frunzele erau mai mici, tulpinile subtiri cat sa dea ideea de arbust mediu ca marime. Vara asta, surpriza: lastarii noi au frunzele de doua ori mai mari! tulpina este vizibil mai groasa si  arata de parca ar fi alt arbust.Se vede diferenta: ramura cu flori are frunzele mai mici si mai inchise la culoare, in fata se vede o ramura noua, mai inalta si frunzele mai mari si deschise la culoare.

 

Ramurile noi nu au inflorit astavara, si nici nu am vrut sa le tai... astept sa vad ce se intampla in primavara asta si ma astept la multe, multe flori. Va trebui insa sa-i dau o tunsoare severa, sa-i mentin forma compacta si aspectul ordonat.

Spre toamna, a inceput a treia inflorire, doar cateva buchetele de flori, care au ramas pana la caderea brumei. Odata cu venirea toamnei, frunzele au primit o culoare rosiatica pe margini. Peste iarna, am pus un strat mai gros de scoarta de copaca maruntita la radacina, sa-l protejeze de frigul iernii.

Nu numai noua ne place acest arbust: fluturii si bondarii sunt mereu in preajma, iar colibrii se hranesc din nectarul florilor dar  isi gasesc loc de odihna si joaca in frunzele de Weigela.

Ganduri de gradina

M-au trezit picaturile de ploaie ce loveau in geam, si am crezut ca iarna a trecut. M-am uitat pe geam si in locul zapezii albe am vazut verde si fire de iarba.

E prima zi din Anul Nou, pentru moment zapada a disparut si gandul la gradinarit nu-mi da pace. Tragem concluziile pentru anul care a trecut si facem planurile pentru anul care vine. Gandurile mele pentru Gradina 2011:

- mai multa armonie in design si in alegerea plantelor si culorilor,
- straturi de flori mai aerisite, trebuie sa rezist impulsului de a mai aduce flori noi, doar pentru ca "pe asta nu o am",
- eliminarea rozului din gradina... nu am de gand sa le exclud complet, dar daca le selectez si le combin cu alte culori, atunci voi scapa de imaginea rozului persistent,
- sa ma bucur si sa fiu recunoascatoare pentru placerea si linistea care ti-o ofera minunile gradinii...

Sa gradinariti fericiti oriunde in gradina vietii, sa fiti mereu in armonie cu natura si sa aveti puterea si rabdarea sa cresteti si sa infloriti zi de zi.

Din ograda

Black squirrel, veverita neagra, apare peste tot, in apropierea caselor, in pomii de pe marginea drumurilor, in parcuri, si in locuri in care nici nu gandesti. Sunt foarte indraznete, si nu le e teama sa scotoceasca prin lucrurile de pe balcon, sau sa se certe cu cainele, pisica ori chiar cu persoana care incearca sa le goneasca.

Dupa ce a terminat toate merele si alunele, Negricioasa a gasit o aripioara de pui pe care a inceput sa o rontaie cu multa placere.

Cand ne-am mutat aici, am fost mirata ca nu le vad prin gradina. Rareori, mai aparea cate o negricioasa, care doar studia terenul de sus de pe gard.  Au venit toamna tarziu, si atunci am inteles de ce se vand casutele pentru seminte de pasari cu protectie "antiveverite", si puteti sa revedeti aici  veverita hoata 

O rubedenie, Grey Squirrel - veverita "gri" incearca sa goleasca si ultimele seminte din feeder.

Mai tarziu, scormoneste in pamant in cautarea rezervelor puse la pastrare pentru zile mai grele. 

Anul trecut, vara pe inserate, il vad pe Tzik agitandu-se in fata usii de la terasa si era nervos rau! Am ramas fara grai, cand am vazut ditamai curcanul salbatic plimbandu-se tacticos pe balustrada. Croncanea ceva pe limba lui si se uita atent la noi, ascunsi dupa usa de plasa. Nu e obisnuit ca un curcan salbatic sa se apropie atat de mult, si oare ce cauta acolo, singur? I-as fi oferit ceva de mancare, dar cine sa stie ce mananca curcanii salbatici? dupa vreo 20 de minute, si-a luat zborul, a mai stat un pic in gradina si dus a fost.

 

In loc de randunele, il asteptam pe Robin, ca vestitor al primaverii. Este ceva mai mic decat un porumbel, are capul si aripile negre si pieptul portocaliu. Foarte greu de prins in poza, desi sunt mai mereu in gradina, scormonind dupa viermii de pamant. Intr-una din zile, in garaj, un mic pui de Robin, dormea linistit. Dupa ce ne-am speriat reciproc, am incercat sa-l scot afara la aer... sa se duca la mama lui.

Puiul de Robin a gasit iesirea din garaj, dar mai departe nu stiu ce s-a intamplat... pisici vagaboande nu sunt, deci sper ca si-a luat zborul nevatamat.

Dupa ce au plecat Colibrii, am hotarat sa pun seminte pentru pasarile care ierneaza aici. Despre Finch, poate va mai amintiti, e pasarea galbena care zboara de parca ar inota in aer. 

Si-a mai pierdut din frumosul penaj galben, care acum e un maroniu, dar sa vedeti ce ciudat mananca: se aseaza pe suport, apoi brusc se lasa cu capul in jos... iata-i cum atarna:

Sunt mai multe pasari care s-au obisnuit sa vina la seminte, dar nu prea le stiu numele. Pe Chickadee insa, il vad toata ziua si iata ce frumos pozeaza:

O alta frumusete este Blue Jay, pe care nu l-am mai vazut in ultimul timp.

Iepurasul de asta vara a crescut, si stiu ca mai trece pe aici, pentru ca il dau de gol urmele din zapada. Asa era asta-vara:

Colibrii sunt cei pe care ii astept cu mare nerabdare, ei sunt vedetele gradinii.

Nu locuiesc la tara, si nici chiar la marginea orasului, daca asta va intrebati. Nici eu nu stiu sa explic de ce sunt atatea "salbaticiuni" asa aproape de casa omului. Si nici nu am spus tot: gaste salbatice, soimi, sconcsi, ratoni, si uneori mai auzi ca un coiot s-a ratacit prin oras. 
Ar mai fi si altii de pomenit, dar or mai veni si alte ocazii.

Green Christmas, White Christmas

Din iernile canadiene...

 

Craciunul e mai frumos cand ninge, nu-i asa? .... si dupa cateva luni: Un Iepuras de Pasti se pierde in stratul de zapada (2007)

Iarna 2007/2008 a fost foarte darnica, si ne-a adus peste 3 m de zapada;  a  venit in noiembrie, si pentru ca i-a placut atat de mult zona asta, a plecat abia pe la inceputul lunii mai.

De Martisor, dupa 24 ore de viscol a rasarit soarele peste cei 60 cm de zapada proaspat adunati:

Dupa nebunia iernii trecute, iarna lui 2008/2009 a trecut aproape nebagata in seama.

Green Christmas 2009 sa vezi firul ierbii in locul zapezii...cu iarna 2009/2010 exact pe placul meu... doar un pic de zapada si primavara in luna martie...

Niagara iarna

Dupa un White Christmas, inca nu stim ce surprize mai are iarna asta pentru noi.

Senecio Cineraria

Cautam ceva pentru un pic de contrast in straturile de flori. Nu prea stiam ce, dar cand am vazut frunzele argintii si catifelate de Cineraria - Silver Dust, am stiut imediat ca se va potrivi perfect in gradina mea.

Senecio Cineraria, sau Silver Dust, or Dusty Miller creste ca o tufa bogata cu frunze ce par sa fie acoperite de un praf argintiu. Traducerea din latina ar fi "batran" si "cenusa"  dar departe de a da impresia asta. Dimpotriva, stralucirea argintie a frunzelor creaza un punct de energie si prospetime in zilele fierbinti de vara.

Anul trecut am plantat primele tufe de Silver Dust (de marimea celui din poza), si mereu nemultumita, am mutat bietele flori de vreo 5-6 ori in decursul verii. Cand in sfarsit am zis ca le-am gasit locul unde se potrivesc perfect, venise deja toamna. Nici nu apucasera sa creasca prea bine, si crezand ca sunt anuale, imi parea rau ca le pierd. Prima surpriza si mare descoperire in primavara: Silver Dust supravietuise, dar ca sa fiu sigura, am mai cumparat cateva plante pentru gradina din fata casei.

Deci, Silver Dust este o planta perena, a supravietuit iernii trecute si nu numai atat, a devenit o tufa frumoasa si bogata.

Silver Dust se adapteaza usor in orice sol, si prefera zonele insorite ale gradinii. Creste destul de lent in primul an,  dar in al doilea an poate ajunge inaltimea de 40 cm si latimea tufei de 50 cm. Infloreste doar in al doilea an, vara tarziu, dar florile galbene sau albe nu sunt semnificative. Se recomanda inlaturarea florilor pentru a incuraja cresterea bogata a tufei. Frunzele sunt prinse direct de tulpina si sunt puternic lobate (am vazut si soiuri cu frunzele mai putin crestate). Atat tulpinile cat si frunzele sunt acoperite de perisori lungi si subtiri care dau culoarea argintie.

Se inmulteste prin butasi, care se taie cam la 7-8 cm din planta matura si se pun in pamant amestecat cu nisip pana se formeaza radacinile. Pamantul din ghiveci trebuie foarte bine tasat astfel incat butasul sa fie ferm fixat. Udati doar in jurul lastarului si mai adaugati apa doar cand pamantul incepe sa se usuce pentru a evita putrezirea tulpinei.
Se pot creste si din seminte, incepand din luna februarie, la lumina si temperatura intre 18-21C. Semintele nu trebuie acoperite cu pamant, pentru ca au nevoie de lumina sa germineze. Mladitele se pot planta afara doar dupa ce trece pericolul de inghet. Silver Dust nu are nevoie de ingrijiri speciale; dar atentie la insectele care il pot ataca si la udarea excesiva care produce putrezirea plantei.
Sunt plante carora le place soarele, si  tot mutandu-i dintr-o parte in alta a gradinii am observat ca le place soarele de dimineata. Am cateva tufe plantate in fata casei, unde bate puternic soarele de dupa amiaza, si parca nu le merge prea bine. Este rezistent la seceta dar si la inghet si isi pastreaza frunzele de-a lungul iernii.

Orice floare devine mai aratoasa si mai frumoasa in apropierea lui Silver Dust, care cu stralucirea lui argintie va accentua si infrumutesa florile invecinate.

Phlox Paniculata, Brumarele

Despre Phlox as spune oricui ca merita tot efortul sa o ai in gradina. Originara din America de Nord, Phlox Paniculata (Summer Phlox) este o planta perena, creste pana la 1m inaltime si infloreste toata vara.

Florile mici si usor parfumate, formeaza un manunchi de forma rotunda sau ciorchine, si pot fi de culoare alba, roz, rosu, lavanda, mov. Unele soiuri au petalele mai deschise la culoare intr-un contrast interesant cu centrul florii de culoare mai inchisa. Formeaza o tufa compacta, cu tulpinile inalte si frunze ovale, usor lanceolate.

Phlox Paniculata " Bright Eyes", gata sa infloreasca la sfarsitul lunii iunie.

Florile sunt de culoare roz deschis, cu un cerc mai inchis la culoare in centru. Formeaza manunchiuri sub forma de glob, care raman inflorite cateva saptamani.

Globurile cu flori roz pal, sunt spectaculoase, atat de bogate ca tulpina se inclina sub greutatea florilor.

 

Phlox Paniculata David's Lavender, creste mult mai inalta, si are florile mov dispuse sub forma de ciorchine. Florile sunt parfumate, mirosul usor dulce se simte de la distanta.

Le-am plantat in partea din spate a gradinii, care primeste din plin soarele de dupa amiaza. Florile galbene ale daliilor contrastau placut cu movul florilor de Phlox.

Cea mai tanara, este Phlox Pink Flame. Am cumparat-o fara sa gandesc prea mult, uitasem ca nu mai vreau roz in gradina, asa ca am ascuns-o printre Impatiens Balsamine. Aproape ca uitasem de ea, si uite-o frumos inflorita.

Planta se divide cam la 2-3 ani, trebuie rarita pentru a favoriza circulatia aerului si a evita imbolnavirea. Se inmulteste prin lastari, care se pot pune direct in pamant, sau prin seminte. Se planteaza in soare sau partial-umbra, si va inflori toata vara. Planta este sensibila la fainare, de aceea e de preferat soarele de dimineata, care va usca mai rapid roua, protejand astfel planta impotriva umiditatii ce favorizeaza fainarea. Daca solul este nisipos, trebuie udata mai mult, pentru a incuraja inflorirea si mentinerea indelungata a florilor. Usor de crescut si intretinut, culorile si forma frumoasa a florilor, inflorire indelungata... phlox, o bogatie in orice gradina.