August tarziu

Bine v-am regasit dragi gradinari, sper ca vara asta v-a adus bucurie in suflete.
M-am departat de calculator pentru o vreme, dar nu si de gradinarit. Inca o vara si-a adunat in gradinile noastre de toate cele, de la petale si parfumuri, la maneci suflecate si bataturi in palme, la pasari si vietuitoare, si intru totul binecuvantarea naturii. 

Am ramas la acelasi subiect, gradina pentru fluturi si colibri, am mai schimbat din plante, am mai mutat si modificat, cu gandul sa transform gradina intr-un loc de pace si relaxare. Vara asta  am incercat sa gasesc decorul potrivit, aranjamente si obiecte care sa dea titlul gradinii.
Nu, nu am ajuns inca la ceva definit, dar fiecare colt de gradina isi are povestea lui.
Asa arata la inceputul verii, intre timp s-a indesit toata gradina, cararile se ascund printre flori.

 Poteca de caramida cu spirala din cimbru tarator am lucrat-o anul trecut dar abia vara asta cimbrul a ajuns la maturitate si a dat forma spiralei. In plus, la fiecare atingere, mirosul de cimbru invioreaza aerul.

 Fantana de apa si o statueta Budha,  te imbie la liniste si relaxare.

Poate ati recunoscut straturile de salvie, crocosmia, agastache, nemtisorul si macii, craitele si bergamota, obisnuitele gradinii mele si preferate de fluturi si pasari. 
A mai ramas putin din vara asta, si de cate ori sunt in gradina vreau doar sa-mi intiparesc in memorie miresmele, adierea vantului sau arsita soarelui, ciripit de pasari si zumzete de albine. Va doresc zile de vara pline de bucurii si roade bogate. Pe curand!

Happy hummingbird watching

Cel mai asteptat moment al primaverii este aparitia  primului hummingbird. Semnele pe harta migrarii colibrilor se inmultesc de la o zi la alta, forumurile zumzaie de nerabdare si postarile sunt de doua feluri: "au venit, uraaa" sau  "of, cand ajung si aici???" Anul asta primul hummingbird (mascul) si-a facut aparitia in 3 mai, cu cinci zile mai devreme decat anul trecut, l-am vazut pe inserat la ghiveciul cu petunii rosii agatat in gradina. Atat de flamand si atat de dragalas...zilele urmatoare s-a servit fara sfiala de la feeder-ul de pe terasa. Dupa ce mi-a trecut emotia si am tras un "happy dance" am inventariat cat de inflorita e gradina mea: doar cateva tufe de flori de nu-ma -uita si ghiveciul singuratic cu petunii rosii zgribulite de frig.

Am trecut la actiune, si un ghiveci de calibrachoa sta cocotat in varf de stalp, ca un marcaj sa atraga atentia asupra unui feeder cu nectar dulce.

La inceput, sunt sfiosi si nu se apropie de feeder in prezenta noastra, dar se obisnuiesc destul de repede. Am mai pus doua feedere pentru ca a aparut al doilea colibri, tot mascul si nu le place sa imparta teritoriile. Nici nu m-am straduit sa fac poze in primele zile, baietii sunt foarte rapizi si greu de prins in poze, am preferat sa ma bucur pur si simplu de prezenta lor. Inca nu au aparut femelele, ajung aici cam la 2-3 saptamani dupa venirea masculilor. Venirea colibrilor este momentul cel mai important al verii, suntem mai mereu cu ochii pe geam si atenti la feedere, numaram fiecare aparitie si timpul petrecut in gradina, si ne dorim sa vina cat mai multi si pentru cat mai mult timp.

Prima poza a verii, sper sa fie cat mai multe...

A gasit un loc bun sa se ascunda de ploaie.

Am invatat sa ascult ciripitul pasarilor si sa le observ obiceiurile... pana si o banala vrabie, o cioara sau o turturica au atat de multe de spus si nu o data m-am surprins zambind privindu-le.  Happy bird watching!

E timpul colibrilor

Magnoliile au inflorit, dar inca nu sunt destui pomi infrunziti, abia cativa s-au umplut de floricele. Narcisele, zambilele, ghioceii si alti vestitori ai primaverii sunt trecuti de maturitate si snap-urile de frig si bruma i-au cam lasat fara flori. Serele si garden marketurile au inca multe mese goale, dar se gasesc panselute si arbusti. Am cumparat o minunata Salvia roz ( da, roz! ) o cheama Eveline, si nu mi-a pasat ca e roz, dar era cam singura floare pentru colibri inflorita. Acum sta frumos pe terasa exact langa feeder si asteapta nerabdatoare primul vizitator. Anul asta colibrii au ajuns foarte devreme in Ontario, si gata am fost, nerabdarea creste de la o zi la alta. Am ametit privind cu ochii-n zare si orice flash auriu ma face sa tresar...astept colibrii!!!
Pana atunci imi raman imaginile verii trecute, cu Joy, cu Balerina, cu Junior si toti frumosii mei colibrii.

Spre tarile calde

Cei trei colibri rezidenti, au lasat gradina plina de flori si nectar si s-au dus spre tarile calde. Stiam ca vor pleca, dar inca e prea devreme. Au poposit in gradina mea si au devenit locatari cu drepturi depline. Pe tema "drepturilor" s-au cam sfadit, s-au razboit, s-au jucat, au dansat si s-au ignorat reciproc. Sunt norocoasa ca am avut parte de un minunat spectacol estival, mi-au adus atata bucurie. Imposibil sa nu-i indragesti. Cel putin trei dintre ei, ii recunoastem cu usurinta, nu neaparat dupa aspect, mai mult dupa comportament. Priviti pozele cu atentie, sigur vedeti ca sunt diferiti. Dar sunt micuti, cam cat o frunza.

 El e Junior. Era tare mititel si l-am vazut crescand de la o zi la alta.

Ea e Balerina, postura spune totul.

 

 Pe Joy il recunoasteti si din alte poze. Prezenta lui te face sa zambesti.

Inca mai vad colibrii in gradina, dar sunt doar "Calatorii". Sunt in trecere, si se opresc atata doar cat sa se odihneasca si sa mai prinda puteri. Au mai ramas atatea flori, si gradina e inca plina de culoare, e un popas bun pentru micii calatori.

Joy, micul colibri

Joy este numele lui. Vine de la bucuria cu care cerceteaza fiecare floare. Un colibri care danseaza, se joaca, se inalta si coboara, se rasuceste si planeaza cu gratie de la o floare la alta. Cerceteaza si degusta nectarul fiecarei flori. Hummm, Hummm, se aude bazaitul ca de bondar, iar sclipirea aurie a penajului te face sa crezi ca razele de soare s-au luat la joaca.

Un Hummingbird atat de special, pentru ca bucuria cu care descopera fiecare floare este atat de vizibila si de ce nu... molipsitoare.

Sunt anumite flori care fac parte din "meniul" unui hummingbird, dar Joy le viziteaza pe toate si este fericit sa deguste chiar si cele mai simple si modeste flori.

Joy la Torchlily ( Kniphofia). Am avut un dram de noroc sa prind momentul asta. Daca va uitati cu atentie, se vede si polenul pe cioc.

Joy este "Joie de vivre" este inspiratia pentru incantare si simpla bucurie.

Crampeie de Iulie

In sfarsit am spus ca e prea cald. O vara adevarata, ca cele de acasa, cu soare arzator si fara ploaie, neobisnuita vara canadiana. Nu am povesti de gradina, dar poate vreti sa vedeti cateva din frumusetile lunii iulie.

Un Robin si-a facut cuib la noi sub terasa.

 Margarete si Evening Primrose intr-o noua locatie

Salviile pentru colibri

 

 O delicata gladiola

 Cannele abia au inceput specatacolul...

 

 Campanula, clopoteii carpatini

 

Sa nu uitam crinii

Hardy Gloxinia, una din noutatile anului

 Si au iesit puii din oua... tata Robin ii hraneste

Nu s-a incheiat, e doar prima serie. Pentru mine vara inseamna gradina, soare si colibri, iata unul din frumosii mei:

Pe curand!

Balsam si nectar

Florile acestei veri sunt florile colibrilor. Gradina a devenit un mic parculet, si totul pentru placerea colibrilor. Si nu doar ei, dar fluturii, bondarii si albinele par atat de multumiti de nectarul florilor.

De curand a inflorit  Monarda Didyma "Gardenview Scarlet". I se mai spune Bee Balm, sau se poate o stiti de "Bergamota".

Inflorescenta este deosebita, la fel ca parfumul ce aduce cu o combinatie de menta cu levantica.

 

 Forma florilor si nectarul sunt foarte apreciate de colibrii, ii vad mereu in jurul florilor.

Nu am reusit inca sa prind o poza cu colibrii in jurul Monardei, sunt atat de rapizi... si totusi cu un pic de noroc, l-am prins pe hranitorul de nectar.

 Nu este singurul iubitor de nectar, Oriole s-a intors....

  

Pe langa flori, un pic de nectar suplimentar, pentru micutele si energicele bijuterii zburatoare.

Ruby, Robin si Oriole

Nu mai stiu daca gradinaresc de dragul florilor sau gradinaresc doar de dragul colibrilor si ma dau peste cap sa aduc cele mai bune flori doar pentru ca sunt florile lor preferate... sau poate amandoua... da' e bine sa stiti despre pasiunea mea pentru colibrii. Specia care cuibareste aici in Ontario, este Ruby Throated Hummingbird, Ruby Throated - pentru ca are un superb guler rosu sclipitor, si Hummingbird pentru sunetul "humm" asemanator unui bondar urias datorat bataii foarte rapide a aripilor.

Iata-l la unul din hranitoare, feeder ii spun eu mai usor. E ca o farfurie, cu 6 mici orificii pe capacul superior,  si se si odihneste nitel pe suportul special. Imi pare rau pozele nu sunt prea clare, e distanta, dar si vremea innorata.

Despre feeder, hranitorul cu nectar, trebuie sa va spun ca este special construit, astfel ca ciocul colibrilor sa poata sa patrunda usor si sa preia nectarul. Intr-una din zile, cine credeti ca sta pe feeder-ul din gradina? Un mascul portocaliu de Baltimore Oriole!!! Nu mi-a venit sa cred ochilor cand am vazut ca tocmai isi lua portia de nectar dintr-un feeder de colibri! De doua ori incredibil: odata ca nu sunt foarte multi in zona mea, si apoi.... nu se poate sa manance dintr-un feeder pentru colibri.

Am crezut ca a fost o intamplare, dar a revenit mereu si mereu in cateva minute, era inapoi. Mda, este fermecator asa portocaliu cu negru, dar ce ma fac cu el, ca nu e locul lui acolo! Si ciripeste atat de frumos, numa'n triluri o tine.  Si uite cum las totul balta, sar in masina si direct la magazin, de unde ma intorc cu un feeder de Oriole. Este portocaliu, are gaurile mult mai mari, are suport de odihna... si chiar loc sa atarni o jumate de portocala, o delicatesa pentru frumosul Oriole.

 Dar povestea nu este asa simpla: Oriole mananca portocala, dar se intoarce la mancarea de colibri, si culmea, nu foloseste de loc feeder-ul lui frumos si portocaliu. Presupun ca ii place mai mult nectarul de colibri, care e mult mai dulce, fiind 4:1 apa si zahar, Oriole-le au nevoie doar de 6:1.  Am inlocuit feeder-ul farfurie cu doua verticale, dar cand l-am vazut pe Oriole pe suportul gol, ciripind suparat, nu am mai rezistat: am pus inapoi farfuria de colibri si am vazut ca se impaca... Oriole pleaca si Hummingbird vine si el linistit la aceiasi farfurie. Nu i-am vazut insa sa stea deodata la feeder, doar pe rand.

Un alt locatar al gradinii este un Robin care a aparut prin februarie, am trecut impreuna prin ger, ninsoare, ploaie, cateva furtuni ... si are statutul de locatar cu vechime. De aceea isi ia rolul in serios si cam are impresia ca gradina, sau ma rog... ce este pe jos in gradina ii apartine cu totul. Culege viermii albi din pamant cu o dexteritate demna de invidiat. De multe ori am avut impresia ca se uita si la mine ca la un intrus pe teritoriul lui, parca zice sa mai plec odata ca are si el treaba prin gradina.

 

Ei bine, Robin nu il place deloc pe Oriole. De cate ori are ocazia, il fugareste. Se duce peste Oriole la feeder si il goneste de acolo. Oriole zboara in pomul vecin si de acolo canta in triluri doar sa-i faca in ciuda lui Robin, care ramane pe gard si pazeste farfuria de nectar. Imediat ce Robin coboara in cautare de viermisori, Oriole se intoarce, soarbe din nectar cu pofta si ciripeste cu foc, parca dinadins sa il enerveze pe Robin. 

Desi colibrii sunt foarte teritoriali si se cearta cu orice intrus, nu am vazut inca nici o reactie impotriva lui Oriole... cred ca se ignora reciproc.

Ca sa fiu sigura ca stapanul de drept al nectarului are portia asigurata, am mai pus un feeder pe partea cealalta a gradinii. Aici se vede mai bine gulerul rosu stralucitor...

  

De cateva zile, Oriole a disparut... cred ca are vreo legatura cu fetita care a aparut nu de mult... il astept inapoi insotit de Baby Oriole.