The best of July

Sambata trecuta o voi pune in categoria "the best of": o zi in gradina, o zi care mi-a dat energia si buna dispozitia pentru o saptamana intreaga. Nu am avut intentia sa stau decat vreo ora-doua, dar a fost seara tarziu cand am intrat in casa, obosita dar incantata si zambitoare.
Azi nu voi povesti despre flori, ci  despre cealalta fatza a gradinii, la fel de interesanta si chiar amuzanta uneori.


Am inceput sa curat un pic straturile de flori, sa mai indrept cate ceva pe ici pe colo, foarte preocupata de numarul buruienilor sau de felul in care progreseaza florile. Imposibil insa sa ignori lumea zburatoarelor, pasari si insecte de langa tine... uite un Robin care ma cearta ca stau exact in locul unde vrea el sa-si gaseasca ceva de mancare, perechea de Cardinali indragostiti prefera sa ma studieze din varful copacului, iar fluturii si libelulele se intrec cu albinele si viespile. Ma intreb ingrijorata unde sunt bondarii, nu am vazut prea multi vara asta, si stiu ca anul trecut roiau in jurul balsaminelor. Ii astept: balsaminele abia incep sa infloreasca.
Fara sa vreau intorc privirea spre tulpina de liliac si tresar aproape speriata de insecta "imensa" ce dormiteaza in plin soare. Este Cicada, heat bug - gandacul de caldura, si nu-mi vine sa cred ca am norocul sa-l vad cu adevarat. Este insecta care ne-a intrigat foarte mult in prima noastra vara aici. Auzeam mereu un bazait puternic, suna ca un transformator electric sau ca liniile de tensiune... ce o fi, ce o fi oare? Sunt Cicada, insectele care "se bucura" de caldura; bazaitul lor nu e insa monoton, uneori sunt mai stridente si parca ritmate. Oricum ar fi, eu sunt fericita cand le aud: inseamna ca e cald! ( vara trecuta nu i-am auzit de loc). Si iata-l pe somnoros in soare:

 Putin mai incolo, vad perechea de cardinali, au cuibul intr-o curte vecina si imi place sa-i urmaresc. Sunt foarte rusinosi, incerc de 4 ani sa-i fotografiez, fara prea multe sanse. El are penele rosu inchis, si o creasta ca de papagal, iar ea e mai micuta cu un rosu mai pal. De obicei stau cocotati in varf de pom, pe cea mai subtirica ramura si fluiera, fluiera, fluiera... nu e amuzant deloc la 4 dimineata! Aici e "ea" in iarba:
 

Ajung si la crinii care isi incheie spectacolul; doar petalele cazute la pamant iti reamintesc cat de frumosi au fost. Tulpinile vor ramane asa pana in spetembrie, in felul asta bulbii din pamant vor prinde putere pentru vara viitoare. La nici juma' de metru de mana mea, o mica umbra cenusie si... se misca!!!!! oh, e iepurasul cel mic! Eu ma sperii, el se sperie si fugim amandoi... eu sunt insa cea care-si revine si il gonesc suparata. Probabil el si mama lui sunt cei care mi-au mancat toate firele de cypres vine, niste rasaduri de castraveti si alte floricele Intre timp, fluturii imi atrag atentia, sunt mari, delicati si parca colorati cu mana...

Pe partea cealalta a gradinii se joaca niste pasari galben-aurii, American gold finch; pasarelele astea mereu ma fac sa rad. Au un zbor atat de interesant, dupa ce isi iau avant, isi aduna aripile pe langa corp si aluneca in viteza de parca ar inota in aer. Le plac semintele de Cosmos si stau agatate pe firul subtirel, intr-o echilibristica totala.

Zambesc amuzata de prezenta "finch-ilor" si ma intorc la curatatul stratului de crini. Oops... cine-i acolo????

 Ne-am imprietenit pana la urma, cu conditia sa manance doar iarba, trifoiul sau petalele... Nici nu-i pasa ca am incercat de toate sa il tin departe de florile mele... ce pot sa fac? si e ataaaat de duuuulce! S-a lasat fotografiat si filmat si aproape ca mi-a mancat din mana petalele de crin ce i le-am oferit.
Desi Tzik este si el afara, nu pare interesat de prezenta iepurasului. In schimb, e suparat foc pe un fluture pe care il urmareste cu pasiune. (ati vazut pozele postate saptamana trecuta?).
Vedeti doua video-clipuri pe link-ul de mai jos ( daca nu se deschide automat, utilizati adresa personala de yahoo -  e sigur si safe).
 http://www.flickr.com/photos/dordevara/sets/72157624575145662/

Parca niciodata nu am fost asa de constienta de prezenta atator vietuitoare... acum unele au primit si un nume, au si o poveste personala, ii cautam, ii urmarim, ii admiram, si sunt o importanta parte din viata gradinii noastre.

Frumusetile care au fost

E deja mijlocul verii, gradina continua spectacolul ei uimitor. Unele flori acum isi arata adevarata splendoare, iar altele deja s-au retras cuminti. Abia astept sa le revad. Si iata frumusetile trecute, dar nu uitate:

Vestitorii primaverii

Rhododendronii si magnolia

Irisii ( stanjenei)

Vedere cu verbina

Clematis Nelly Moser si Red Cardinal

Garofite

Margarete si flori galbene

Crinii 

Colibri, editie speciala

Imaginati-va ca din senin primiti cadou ceva ce va doreati de mult, sau ca regasiti ceva ce se credea demult pierdut, ce bucurie ati simti sa primiti pe neasteptate ceva ce nici nu visati sa aveti. O tzopaiala de bucurie, happy dance, mirare, incantare, etc... ati prins ideea, am vrut doar sa va induc o stare de perfecta bunadispozitie. Si acum ma grabesc sa va povestesc cat sunt inca si eu prinsa de euforia evenimentelor.

     Azi a fost o zi de pomina, au inceput sa vina dis de dimineata, aveam aparatul pregatit si eram pregatita pentru o lunga asteptare. Sunt atat de frumosi, incat nu prea stiu ce sa fac: sa continui sa ma uit la ei, sau sa trag repede cateva clisee. Asteptam pe terasa, le auzeam zumzetul specific al aripilor, se uitau daca e vreun pericol si apoi wow o splendoare de spectacol, sa le vezi dansul aerian. Cine sa poata apasa atat de rapid pe declansator, dar mai sa-l si nimeresti intr-un unghi si claritate cat de cat buna.? Blocaj complet... te uiti ca hipnotizat si nu stii ce sa faci!

Apoi, am fixat aparatul foto pe masa, cu zoom direct spre feeder, ce credeti ca fac? atat de absorbita de prezenta pasarii, ca in loc sa apas declansatorul... pur si simplu gresesc butonul si inchid aparatul. A doua oara, nimeresc declansatorul, dar misc aparatul si scot o imagine superba... dar total aiurea undeva in peisaj.

 Nu va mai tin in suspans, am reusit pana la urma! Nu e cea mai buna imagine, dar uite-l e acolo!

 De fapt, este o "ea"... are "gulerasul" alb, coada este rotunjita si cateva pene sunt marcate de pete albe. Asa de emotionata am fost ca am si lasat rapid aparatul din mana, nu cumva sa-l scap sau sa sterg imaginile din greseala.

 ( o mica explicatie: am schimbat feederul mare, pt ca curgea foarte mult si l-am pus pe cel mic, iar tava albastra ce o vedeti contine apa, in incercarea - fara prea mult noroc -  de a stopa furnicile si alte insecte sa patrunda in feeder.)

     Spectacolul nu s-a terminat, a continuat, dar fara poze. Azi a mai fost un record: in mai putin de cinci minute, trei colibrii, o femela, un mascul si inca o femela mai micuta. Atat de aproape au fost ca am putut sa le aud zumzetul aripilor si chiar sa vad piciorusele stranse in momentul in care stagnau in aer si sorbeau nectarul. Uimitor! ( sper sa fiti de aceiasi parere). 

Masculii au gulerasul rosu, culoarea verde metalic de pe spate e mai aprinsa, iar coada este in forma de furculita. 

Ca si comportament, sunt foarte "teritoriale" odata ce au invatat locul, il iau "in stapanire" si nu le place sa-l imparta. Am surprins o asemea situatie, un mascul deja se pregatea sa-si ia portia de nectar, cand o femela s-a apropiat si s-au cam luat la harta. Nu mi-am dat seama care a fost castigatorul, el a zburat in alta directie, iar ea a ramas undeva mai departe scotand sunete suparate.

Inainte sa deschideti link-ul de mai jos, sa va spun de ce numele "Hummingbird": Bataia rapida a aripilor face un sunet special, seamana  cu sunetul unui bondar urias, un fel de buzzz-hmmmmm prelungit. Si de aici vine partea cu "humm" ( bird inseamna pasare). Sunetele aripilor dar si strigatele le puteti auzi daca deschideti link-ul, undeva la partea de mijloc a paginii este un tab deschis cu "sounds". Faceti click pe sageata de pe bara de inregistrare, in dreptul paragrafului "calls".

http://www.allaboutbirds.org/guide/Ruby-throated_Hummingbird/sounds

Pana la toamna, o sa invatam mai multe despre comportamentul colibrilor, o sa-i admiram atat cat vor dori ei sa se lase vazuti si admirati, si sper sa fie inca cateva poze si povesti.

Va las cu bine!

Tzik si fluturele

Tzik alearga dupa un  fluture

Te vad, esti pe floare acum! sau pe nasul meu??? 

 Ah, l-am scapat, dar unde s-a dus???

... doar un pic mai incolo...

ahaaa, te-am gasit!

PS: fluturasul si-a gasit loc de odihna, la soare pe o tufa de crizanteme.

Luna Iulie - una pe saptamana

 Saptamana a 4a: Cinci secunde - click&play

 Saptamana a 3 a: Infloresc gladiolele

Saptamana a 2 a: Trumpet Vine, creste din spatele gardului nostru si incearca sa treaca peste brazi. Florile sunt cam la 3 m inaltime, cu perseverenta si-au facut loc printre frunzele brazilor, oferind loc de odihna colibrilor.

Saptamana 1: Foarte greu de decis care poza e cea mai frumoasa, mai deosebita ....e o ploaie de culori in gradina, dar galbenul e la putere. Iata prima saptamana cu 2 poze, pentru ca luna a inceput intr-o zi de joi. Crinii au fost castigatorii acestei saptamani.

In asteptarea unui Hummingbird

Ruby Throated Hummingbird, Archilocus colubris

Primul hummingbird l-am vazut anul trecut, a fost o vizita atat de surprinzatoare si rapida, incat am crezut ca e un fluture urias. A aparut de nicaieri, direct la florile de liliac din vaza de pe masa, s-a rotit un pic in jurul lor si dus a fost! Cristi zice: "a fost un colibri" si eu am pufnit zicand: " daaa, sigur ca da".
Cum sa cred ca in friguroasa Canada voi vedea pasarea care imi inspira caldura dintr-un loc exotic?
 Din fericire, nu a fost asta singura vizita, dar apare si dispare atat de rapid ca nu am timp sa apuc camera, iar uneori nici nu vreau sa ma misc: raman pe loc admirand dansul rapid in jurul florilor. Este atat de energic si rapid, se muta de la o floare la alta in viteza, si apoi parca ramane agatat in aer, absoarbe din nectarul florilor si din nou reincepe dansul rapid pana isi ia zborul si dispare intr-o clipita.


Foto: www.ontariohummingbird.com

Am tinut minte care sunt florile preferate si le-am plantat si anul acesta. Unele flori din gradina au fost alese pentru ca atrag colibri; se zice ca le place indeosebi culoarea rosie si forma de palnie sau trompeta a florilor.
Totusi, i-am vazut rotindu-se minute bune in jurul unei tufe de Larkspur ( Delphinium consolida) si de aceea am plantat si anul acesta si am avut succes, le place chiar daca florile nu sunt rosii.

Imi beau cafeaua de dimineata pe terasa, si astept cu nerabdare vizita lor matinala, zambesc si chicotesc de una singura de fiecare data cand ii vad. De fapt, am vazut mereu doar cate unul, cel mai des dimineata devreme, dar si seara sau in timpul zilei. Facem concurs intre noi, cine vede mai multi colibri, bineinteles eu sunt aceea, stau cel mai mult timp pe afara.

Weigela Joshua pare sa fie preferatul, anul acesta a fost plin de flori, iar Honeysuckle ( caprifoi) este alta atractie:

De ce atata discutie pe seama unei pasari? Pentru ca sunt ataaat de dragute, pentru ca reprezinta caldura verii, si nu in ultimul rand, pentru ca o gradina vizitata de colibri inseamna ca este curata, nepoluata, sanatoasa si frumoasa, bineinteles.
Pana la urma am decis sa folosesc si eu trucurile care atrag colibrii: recipientele speciale pentru nectar, hummingbird feeder. M-am tot gandit care ar fi traducerea potrivita in romana, i-as zice "biberon"?
se gasesc de cumparat, deja am incercat doua modele si intr-adevar am surprins de mai multe ori momentul in care colibrii vin sa-si refaca energia sorbind nectarul din feeder. Nectarul se poate cumpara fie sub forma de praf si se dilueaza cu apa, fie lichid, fie se poate prepara in casa din zahar si apa fiarta. La inceput am cumparat praf de nectar, dar nu prea am incredere in colorantul rosu folosit ( chiar daca scrie ca e safe). Cel mai haios a fost cu dozarea, citind instructiunile am zis ca seamana cu o problema de mate, buna de dat la concursurile de admitere. Atat de intortocheata era informatia, ca am avut nevoie de creion si hartie sa inteleg ce cantitati de apa si praf intra in dozaj. La atata volum de sticla - ghici volumul sticlei, niciunde nu scria, asa ca a trebuit sa iau o masura si sa vad cata apa intra, adaugi atatia "oz"... aiurea de tot pacat ca nu mai am cutia sa transcriu exact. Probabil era doar pentru cei cu abilitati matematice. Acum prepar eu nectarul, dintr-o parte zahar si patru de apa. E ceva de lucru, pentru ca feeder-ul trebuie curatat periodic si dezinfectat, sa nu se imbolnaveasca pasarile. Plus, ma gandesc eu.... e mai usor pentru ei sa soarba zaharul asta, dar oare mai iau ei si nectar adevarat, de la flori?

Problema este ca ambele modele de feeder ce le am, picura non-stop. Pe langa faptul ca nectarul se scurge complet in decursul unei zile, mai atrage si o multime de furnici, viespi, albine, bondari si alte insecte iubitoare de dulce. Cele mai rele sunt furnicile, le gasesc inecate in interiorul sticlutei, in timp ce un sir lung de furnici urca si cobora de-a lungul batului care sustine feeder-ul. Asa arata feeder-ul nostru de pe deck:

 Azi m-am chinuit sa gasesc o metoda sa stopez picurarea. Dupa zeci de incercari, am rezolvat-o cu o folie de plastic alimentar, pe care am pus-o pe gura sticlei asa cum legi borcanele de dulceata. Am facut cateva orificii si acum lichidul se scurge incet.

 Foto: www.discover-southern-ontario.com/hummingbirds.html

Si ca o rasplata, azi dupa amiaza, chiar in fata mea la feeder-ul de pe deck, un hummingbird a si aparut, a luat cateva inghitituri de nectar, a vrut sa plece dar s-a razgandit si a mai sorbit un pic, dupa care si-a luat zborul. Eram toti trei acolo, nu ne-am miscat. Este prima data cand am vazut un colibri atat e aproape. Si bineinteles, aparatul foto era undeva prin camera.... dar va fi si alta ocazie, sigurat.

Asta este povestea despre hummingbird, va fi o continua asteptare si bucurie, si de ce nu, o poza cat mai curand.
Mai multe informatii despre hummingbird gasiti pe
www.ontariohummingbird.ca
www.allaboutbirds.org/guide/Ruby-throated_Hummingbirds/sounds ( aici gasiti si video si sunetul este inregistrat, e foarte interesant sa auziti ce zgomote fac)
www.hummingbird.net

Din ciclul poza saptamanii

 Pentru ca deja suntem la jumatatea anului, voi posta doar cate o poza pentru fiecare luna. Incepand cu luna iulie voi adauga cate o poza pe saptamana.

 Ianuarie: E iarna

Februarie: Ninsoare de Februarie

 Martie: Hotul

Aprilie: As aduna fiecare raza de soare

 

Mai: Magnolia ca o regina

 Iunie: Red Cardinal