Litera C, anuale

Pentru ca sunt prea multe flori la litera C, le-am impartit in anuale si perene. Am scotocit cateva ore prin sutele de poze de asta vara.  Ochii mei obositi de atata zapada se bucura de culorile vii ale verii.

Craitele, Tagetas, Marigold -  flori  in palete de galben-portocaliu-maroniu si alte combinatii.

 

Cosmos, Cosmos Bipinnatus, vrea sa se inalte la stele.

Chelosia, in trei culori; magenta, galben si portocaliu

Coleus, frumos in variante de verde si rosu. I-am scos din pamant si i-am pus in ghivece la iernat. Doar unul a rezistat.

Coreopsis, galben de frumos.

Cypress Vine, Ipomoea quamoclit... doar o singura plantuta salvata,  cea pe care nu a gasit-o iepurasul. 

 

Si un loc special pentru Castraveti, dulci si buni, crescuti din seminte de Banat.

Catalog Floral, A si B

In ordine alfabetica, si in cateva episoade urmeaza florile din gradina mea. Pentru fiecare floare voi alege doar cate o poza ( eh, poate doua?)  si e cam greu sa ma opresc doar la una! Apoi, trebuie sa fac o regula despre care nume il voi folosi: cel latin, cel romanesc sau cel englezesc...? Dupa o scurta deliberare am hotarat ca litera de catalog va fi dupa cum numesc planta, pentru ca uneori le spun numele in engleza, alteori in romana sau latina.

Primul episod: Litera A

Si incep cu Ardei... ardei romanesti din seminte cumparate de la Kaufland si trimise prin posta in Canada, unde au crescut frumos si au fost deliciosi. Ce buni sunt ardeii de acasa! 

Anisse Hyssop - Agastache, Isop  din categoria plantelor aromatice si preferate de colibri.

 

 Alyssum, planta anuala, excelenta ca planta de bordura.

Litera B

Busuioc, Basil  -  Columnar Basil, creste pana la 1,2m; varful depaseste balustrada terasei. A crescut in ghiveci si l-am pus la iernat in garaj, oare isi revine la primavara?

Black-Eyed Susan,  Rudbeckia sau Suzana-cu-ochi-negri, planta  perena

 si Black-Eyed Susan Vine, Thunbergia Vine -  planta cataratoare anuala

Balsamine, Impatiens - am umplut gradina cu ele. Un adevarat magnet pentru bondari si albine. Sunt pline de flori toata vara, dar sunt foarte sensibile la bruma.

Cine-i oare?

Cine-i oare aceasta floare? Verbena, Phlox, sau....???? Nu stiu cum o cheama, dar e minunata!

Are toate calitatile dorite intr-o gradina: inflorire indelungata, parfum puternic, nu cere multa ingrijire, pare sa-i placa si la soare si un pic in umbra, rezistenta la seceta, boli sau daunatori... ce poti cere mai mult de la o floare?

Iat-o la sfarsitul lunii aprilie, nu prea stiam ce iese acolo, floare sau buruiana. Apoi mi-am dat seama ca a aparut din semintele puse cu un an in urma. Nu stiu ce seminte, pentru ca de fapt am semanat o fasie lunga (3m x 40 cm) impregnata cu seminte de  la vreo 15 plante anuale. 

De pe cutie, am incercat toate numele inscrise acolo, cautand pe google pozele si descrierile. Prin excludere, a ramas sa fie Moss Verbena  -  dar niciunde nu am gasit culoarea portocalie. Sau poate e Phlox? dupa forma frunzei, dupa parfum?dupa forma florii???

A aparut in aprilie, si a supravietuit unui ger si ninsori din luna mai. Si sigur nu a inflorit in primul an, si nici nu imi amintesc de frunzele sau forma florii.

In al doilea an, a crescut o tufa deasa, inalta cam de 50-60 cm. Frunzele sunt subtiri si ascutite, prinse direct de tulpina printr-un petiol scurt. Nu par sa semene cu frunzele Verbenei, pentru ca sunt netede, nu au nervurile foarte pronuntate.

 

Bobocii formeaza un manunchi central si se vad in lateral cateva inflorescente mai mici. Infloresc din primavara pana la sfarsitul toamnei. Parfumul florilor a fost puternic doar pana pe la mijlocul verii, apoi s-a pierdut incet, la fel si numarul florilor mai putine spre sfarsitul lunii august.

A primit soare cateva ore dimineata, plantata in sol nisipos, fara sa adaug fertilizant. 

Tulpinile tind sa se lase la pamant, si pare un pic dezordonata. Florile cresc in continuarea celor vechi care formeaza teci lungi si inguste pline cu seminte. Dupa un timp am inteles ca ar trebui sa rup florile trecute inainte de formarea semintelor, ca sa pot mentine forma de tufa mai deasa. Oricum, tufa a trebuit legata, pentru ca devenise prea rebela.

Inflorescentele, deja arata ca niste spice cu manunchiurile de flori in varf.

Tarziu in octombrie, florile portocalii nu se lasau batute.

O fi Verbena? florile seamana, dar frunzele mai putin. O fi un soi de Phlox? Florile seamana, au parfum, si parca si frunzele seamana un pic. 

Va rog pe voi sa-i dati un nume:

Provocarea semintelor

Dupa privelistea de afara, mai e mult pana la primavara, iarna nu-i trecuta nici pe jumatate, si nerabdarea creste pe zi ce trece.

 

Inca e prea devreme si nici serele nu si-au reinoit stocurile, dar totusi nu am rezistat si am vizitat Sheridan Nursery. Cam pustiu  si trist, doar sectorul de plante tropicale era mai populat. Dar plantele de interior nu au viata buna in casa mea, pentru ca nu am un loc potrivit de cald sau rece si ferit de curenti de aer. Dar febra gradinaritului te prinde indiferent de sezon, si m-am plimbat pana am gasit ceva care sa ma tina ocupata o vreme: seminte! Si la sectorul seminte, o surpriza foarte placuta: patrunjel radacina.  Pentru unii o fi ceva normal, dar eu duc lipsa de patrunjel aici. Gasesc radacina doar la piata de fermieri, si foarte rar in superstore, pe scurt: patrunjelul este greu de gasit dar mie tare-mi place in mincare.

Prima mea experienta cu cultivarea patrunjelului si morcovului, veche de vreo 20 de ani, e de-a dreptul comica si nu am avut succes. Nu vroiam sa raresc plantele ca-mi parea rau de ele si deci recolta a fost foarte anemica. Nici acum nu stiu prea multe, dar sigur am invatat lectia cu raritul.

Apoi, am ales seminte de Lisianthus, dar daca stau sa ma gandesc mai bine....nu prea stiu ce sa fac cu el. Lisianthus e o planta anuala, superba in gradina dar si in buchete de flori taiate. Creste  pana la 1.20 m inaltime, prefera locurile puternic insorite.

Semintele se pornesc in rasaduri de foarte devreme, cam 22-24 saptamani inainte de perioada buna de plantare. Semintele sunt foarte mici si fine, de aceea e bine sa fie amestecate in pamant de calitate, turba, vermiculita. Si foarte important, semintele nu se acopera, au nevoie de lumina sa germineze. Se poate folosi o lampa de neon sau lampile speciale pentru germinare, e nevoie de 16 ore de lumina zilnic, iar germinarea dureaza cam 2 saptamani. E multa munca, dar ce frumusete!

 

O alta splendoare, Passiflora, Passion Flower, Floarea pasiunii. In sezon, serele au de vanzare plante crescute, inflorite si minunat de frumoase. Oricat mi-au placut, am renuntat mereu pentru ca trebuie aduse inauntru la iernat si dupa cum ziceam... nu au conditiile potrivite. Acum, ce o fi - o fi, pentru ca am cumparat seminte, deci bataie de cap si mai mare. Inainte de a le pune in pamant, semintele se tin 24 ore in apa calduta.

Ca o idee, semintele care plutesc in apa nu vor incolti, cel mai probabil vor incolti semintele care cad la fundul vasului. Pronosticul de reusita nu este prea bun: unele seminte pot incolti in cateva sapatamani, ori in cateva luni sau ani, ori deloc. Totodata, semintele mai proaspete au sansele de germinare mai mari decat semintele vechi de un an sau mai mult. In loc de apa, semintele se pot tine la inmuiat in suc de portocale, sau chiar suc de fructul pasiunii. Alte idei pentru a obtine Passiflora, se marunteste fructul si se pune in starter la caldura ( semintele proaspete). Nu arata prea frumos in momentul in care fructul fermenteaza, dar sansele de reusita sunt mai bune decat prin semintele uscate. 

Atat Lisianthus cat si Passiflora sunt greu de pornit din seminte, si daca adun statutul meu de incepator, lupta pare sa fie pierduta din start, nu? Plus informatiile de pe internet sunt atat de multe ca nu prea stiu de unde sa incep, am nevoie de un plan, mai intai.

Mai sunt cel putin  96 de zile pana se poate gradinari fara teama de inghet sau alta bruma ucigatoare de plante. Ca sa ma tin ocupata pana la primavara accept provocarea acestor seminte  de a le transforma in flori si frunze. Ma gandesc ca si semintele astea sunt la fel de disperate ca mine sa reuseasca: ele vor sa traiasca iar eu vreau sa ma bucur de frumusetea lor.

Magnolia Tree

Vroiam un pomisor in fata casei. Vroiam sa fie deosebit, nu prea inalt si nu prea mare, sa fie asa si pe dincolo -  si nu puteam sa ma hotarasc. Pana intr-o zi, cand am vazut Magnolia: exact ce-mi imaginam, frumos, delicat, flori superbe si imi aduce aminte de strazile si gradinile Timisorii.

Soiul este Magnolia "Susan" un hibrid cu timpul de inflorire intarziat mai spre sfarsitul primaverii, astfel reducandu-se riscul pierderii bobocilor datorita zilelor friguroase din aprilie-mai.

Magnolia Susan creste ca arbust sau pom de inaltime medie, maxim  3 m. Are un ritm de crestere mediu, l-am plantat in primavara anului 2009, si avea cam 70 cm, vara asta a crescut putin peste 1m si a dat cativa lastari noi.

Magnolia prefera locurile bine insorite, pamant bogat si bine drenat, ca apa sa treaca prin straturi si sa nu produca putrezirea radacinii. Timpul de plantare ideal, este cand planta e in repaus, inainte de aparitia mugurilor. Magnolia Susan, avea  boboci si frunze si flori cand am plantat-o, dar am avut noroc si bobocii au supravietuit. 

Groapa de plantare trebuie sa fie cu putin mai mare decat ghiveciul sau circumferinta radacinii pomului. Radacinile nu se planteaza prea adanc, pentru ca au nevoie de substantele hranitoare din straturile de suprafata. Pe fundul gropii am pus un strat apreciabil de pamant fertilizat, bogat in nutrienti ( turba, ingrasamant din frunze) si apoi am asezat planta, acoperind in continuare radacinile cu pamant si bineinteles, cat mai multa apa. Adancimea de plantare trebuie sa fie exact cat a fost nivelul pamantului in ghiveci. Multi arbusti nu infloresc din cauza ca sunt ingropati prea adanc si radacinile se chinuie sa obtina substantele nutritive de la suprafata. 

La nivelul pamantului un strat cam de 8-10 cm de scoarta de copac maruntita, va asigura racoarea si va mentine umiditatea in timpul zilelor prea calduroase.

Florile sunt mari de culoare mov inchis si apar inaintea frunzelor. Bobocii dar si mugurii frunzelor sunt interesanti ca aspect. 

Anul trecut, am avut o primavara timpurie, zapada se topise deja din luna martie. Luna aprilie a fost neobisnuit de calda, si pomii au inflorit foarte devreme.

 

Magnolia avea deja flori la sfarsitul lunii aprilie si am putut sa ne bucuram de frumusetea lor.

In primul an, era doar Magnolia in fata casei. Primavara trecuta am hotarat sa extind un pic zona, si am mai adaugat niste flori. 

  

Deocamdata Magnolia e mica, a iesit in evidenta doar cand a fost inflorita, apoi s-a pierdut printre tufele invecinate. Pana va creste la inaltimea unui arbust, voi pastra plantele din jurul ei, dar in timp le voi schimba cu plantele care se vor potrivi cel mai bine unei Magnolii.

Probleme!!!! si nu am nici o idee cum sa vindec magnolia mea, sau daca este vindecabila sau daca este un daunator sau doar conditiile de plantare nepotrivite. Inca din primul an am observat pe cateva frunze pete mici maronii care apoi se intindeau pe toata frunza, pana cand devenea maro si cadea. Nu m-am ingrijorat prea tare, pentru ca au fost doar cateva frunze. Cum nu am vazut nici un fel de insecta sau alte semne de fungi, am crezut ca este doar prea multa apa ( ploua in fiecare zi) sau ca nu ii place pamantul. 
Dar in primavara din nou aceleasi pete negre au aparut pe cateva frunze, si toata vara, Magnolia mea a aratat ca lovita de ger. Din nou am cautat urme de insecte, nu am vazut nici fainare, nu am vazut nici alte ciuperci. Nu am stiut ce sa-i fac, am stropit-o o singura data cu solutie de apa si sapun. - asta fiind una din putinele substante pe care le poti cumpara sa stropesti plantele. Un mic amanunt: este interzisa stropirea pomilor si plantelor cu substante impotriva daunatorilor si prin magazine abia gasesti cateva si aproape toate bazate doar pe solutii/substante organice. Doar firmele specializate au voie sa stropeasca plantele si foloseasca anumite pesticide.
Am cules frunzele atacate si le-am adunat in pungi pe care le-am inchis foarte bine, si am incercat sa nu ating frunzele sanatoase cu mainile murdare... or fi fost contagioase?

Vara asta, au fost o multime de frunze atacate, dar totusi lastarii si frunzele nou aparute erau sanatoase.

  

 

Totusi, o mare parte din frunzele noi, se acopereau de petele maronii, unele doar putin altele aproape complet si acestea cadeau. Spre sfarsitul verii Magnolia avea lastarii  tineri acoperiti cu frunze sanatoase de un verde crud, iar ramurile mai batrane erau desfrunzite sau cu frunze imbatranite ca de toamna.

Peste iarna, am protejat Magnolia cu panza de sac, in cateva straturi groase. Vantul sufla prea tare si pomisorul e inca tare plapand. La primavara, inainte sa apara bobocii voi folosi un ulei "horticultural" care se pulverizeaza pe pom si ar putea avea efecte bune impotriva insectelor daunatoare. Si o idee, vreo parere sau un sfat pentru Magnolia mea, ar fi mai mult decat binevenite.

Weigela Joshua

Una din serele care imi place, este Grobe's Nursery. Plantele sunt bine ingrijite si sunt asezate pe categorii, au etichete si descrieri destul de cuprinzatoare. Sera e frumos amenajata si impartita in sectoare, si e destul de usor sa gasesti tipul potrivit pentru umbra sau soare, ornamentale, arbusti, anuale sau pereniale. De aici l-am luat pe Joshua, un arbust Weigela, si dupa cum zicea eticheta, un soi nou, foarte rezistent la iernile canadiene. Era vara 2009, in primele zile  mi s-a parut doar interesant, apoi incepuse sa imi placa din ce in ce mai mult. Si pana la urma, prin frumusetea lui a devenit "Printul" gradinii.

Weigela Joshua, este un arbust pentru gradini insorite, foarte rezistent la temperaturile scazute.  Frunzele sunt de culoare verde inchis, si marginile usor zimtate.  Infloreste repetat incepand cu  luna Mai si continua inflorirea pe timpul verii. Creste aprox 2 m in inaltime si 1.2 -1.5m largime, atrage hummingbirds (colibri) si fluturi. 

Infloreste abundent, cu flori mici si numeroase, atat de multe incat ramurile se apleaca sub greutatea lor. Florile sunt mici, de forma tubulara, cu cinci petale. Cand bobocii se deschid, florile sunt albe dar devin roz cu centrul roz inchis la maturitate, inainte sa se scuture. Pozele nu arata frumusetea lui reala, dar sigur este un arbust minunat de frumos!

Weigela J. are o rata de crestere rapida; de la 60cm in prima vara, a crescut pana la 2m in al doilea an. A crescut foarte mult in vara asta, si a inflorit de trei ori. Prima data in luna mai, a doua inflorire in iulie si apoi alti boboci au aparut la inceputul lui septembrie. Doar prima inflorire a fost foarte bogata, a doua si a treia au fost mai putine flori, si cred ca ar fi trebuit sa fi tuns din ramuri imediat dupa prima inflorire. 

Weigela infloreste pe ramurile vechi, cel mai bine se tunde dupa ce a inflorit. Taierea se face intotdeauna cu cel putin 1 cm deasupra unui mugure sau nod sanatos, si se inlatura cam o treime din ramura. 

Foarte interesant, dar ramurile noi ce au crescut vara asta arata atat de diferit. Din tufa  initiala, frunzele erau mai mici, tulpinile subtiri cat sa dea ideea de arbust mediu ca marime. Vara asta, surpriza: lastarii noi au frunzele de doua ori mai mari! tulpina este vizibil mai groasa si  arata de parca ar fi alt arbust.Se vede diferenta: ramura cu flori are frunzele mai mici si mai inchise la culoare, in fata se vede o ramura noua, mai inalta si frunzele mai mari si deschise la culoare.

 

Ramurile noi nu au inflorit astavara, si nici nu am vrut sa le tai... astept sa vad ce se intampla in primavara asta si ma astept la multe, multe flori. Va trebui insa sa-i dau o tunsoare severa, sa-i mentin forma compacta si aspectul ordonat.

Spre toamna, a inceput a treia inflorire, doar cateva buchetele de flori, care au ramas pana la caderea brumei. Odata cu venirea toamnei, frunzele au primit o culoare rosiatica pe margini. Peste iarna, am pus un strat mai gros de scoarta de copaca maruntita la radacina, sa-l protejeze de frigul iernii.

Nu numai noua ne place acest arbust: fluturii si bondarii sunt mereu in preajma, iar colibrii se hranesc din nectarul florilor dar  isi gasesc loc de odihna si joaca in frunzele de Weigela.