Astept cu rabdare sa se intoarca aici, sa se obisnuiasca cu locul si cu florile, cu prezenta mea si click-ul camerei foto. Nu stiu daca sunt aceiasi colibri din vara precedenta.
Dar stiu cu precizie cand un colibri ajunge prima data in gradina mea; bantuie pe la toate florile, fara sa se opreasca mai mult de doua secunde, trece pe langa feeder si nu intelege ca acolo e o sursa buna de energie.
Am vazut colibrii care au invatat ca in farfuriile alea rosii trebuie sa fie ceva bun, doar prin imitatie, doar uitandu-se la cei care deja se invatasera "la dulce". Siropul de zahar este doar un supliment pentru colosala energie de care au nevoie.
Nu mai sunt asa grabita sa iau mii de poze, primele luni de vara doar privesc cu aceiasi uimire si placere. Le dau nume si le vorbesc. Mai tarziu cand suntem deja "prieteni" adun cate amintiri pot, fiecare vizitator, fiecare floare care le place si momentele in care prezenta colibrilor face lumea sa para mai frumoasa.
Delicate fapturi. Imi faci pofta de vara :)
ReplyDeleteLa multi ani in 2017!